(Saṃyama): „Constrângerea [minții]”, o stare de identificare profundă între yoghin și obiectul contemplat. Este explicată de Patañjali în Yoga Sūtra (3:4) ca rezultat al practicii continue de dhāraṇā (concentrare), dhyāna (meditație) și samādhi (identificare extatică) asupra aceluiași obiect. Această tehnică este modul yoghinului de a cerceta, deoarece dă naștere diferitelor forme de prajñā (cunoaștere intuitivă). Reprezintă principalul mijloc de dobândire a vibhūti-urilor (puteri paranormale). Exemplele practicii identificării și rezultatele ei sunt discutate pe larg în al treilea capitol al Yoga Sūtra, numit Vibhūti Pāda (calea puterilor supraomenești). „Aroma” esențială care radiază din descrierea tuturor acestor puteri paranormale este faptul că nu suntem doar corpul fizic sau personalitatea.