Să te întorci spre tine însuți este, deloc paradoxal, o cuprindere a întregii lumi. Unirea totului în tine nu este doar o idee, ci însăși realitatea ta cea mai adâncă.
Dincolo de roluri, de personalitate, de orgolii, de izbânzi sau de căderi, de ploi sau de soare, dincolo de toate poți să ajungi la tine. Yoga este unirea totului în Adevăr, în Esență.
Poate mai mult ca oricând avem nevoie de yoga pentru a fi noi înșine, pentru a putea liniști vacarmul zilei prin căldura și bunătatea sufletelor noastre. Yoga, și foarte de-a dreptul Hridaya Yoga, Yoga Inimii, ne întoarce în frumusețea și în pacea pe care, de fapt, nu le-am părăsit niciodată. Doar că peste ele am lăsat să se așeze, uitând cine suntem, văluri și văluri.
Și așa auzim mai mult zgomotele de afară, ne legăm de lucruri trecătoare, de dureri, de neliniști, de dorințe mărunte, de furii. Dar noi? Când mai avem timp să fim cu noi, când ne mai ascultăm Inima?
Nu înseamnă să devenim ciudați
Yoga nu înseamnă să fugim de oameni sau să stăm singuri toată ziua. Este doar o nouă armonie pe care o putem aduce în fiecare zi, prin câteva meditații, posturi meditative sau respirații trăite cu luare-aminte.
Atât de mulți oameni aleargă o oră pe zi în jurul blocului, sau fac câteva ore pe săptămână exerciții pentru putere musculară. Toate acestea au, firește, rostul lor bun. Dar se adresează mai ales trupului fizic.
Cele cinci corpuri
Învățătura yoga vorbește despre cele cinci corpuri ale omului. Cel mai grosier este cel fizic. Urmează corpul energiilor, al minții de jos, al minții înalte și… da, există și corpul de fericire. Avem atâtea minunății în noi.
De ce am rămâne doar în holul palatului și nu ne-am bucura de toată împărăția? De ce nu am trăi cu bună știință în acel Castel lăuntric despre care vorbesc nu numai yoghinii, ci și mistica adânc creștină? De ce să nu dăm fiecărei părți a ființei noastre timp, putere și luare-aminte?
Aceasta se poate prin tehnici potrivite fiecărei trepte și, totodată, se poate merge mai adânc, sau mai sus: în Inimă, în miezul de soare al ființei noastre, numit Sinele Suprem, Inima Spirituală, în sanscrită ātman.
Aici ajungem uneori de la sine: când suntem topiți în frumusețea mării, sau a cerului înstelat, sau în iubire. Atunci simțim că trăim cu adevărat, iar tot restul pare palid față de această Realitate care, iată, cuprinde totul. Și pe noi, și cerul, și marea, și totul.
Aceasta este yoga: fericirea recunoașterii minunii în noi și pretutindeni. Și iarăși toate unite în Inimă.
Text scris de Simona Trandafir în septembrie 2021 și publicat pe blogul ei, Tantra Maha Vidya.
Autor: Simona Trandafir
