(Ātmā Nivedana): „Ofrandă de sine”, unul dintre aspectele Bhakti Yoga-ei (yoga devoțiunii). Înseamnă abandonarea totală a egoului și adorarea necondiționată a Divinului (abandonul în Dumnezeu). Prin ātmā nivedana, devotul intră în corpul nemuritor al lui Dumnezeu — o abandonare totală a conștiinței individuale. Această condiție se întâlnește mai ales în samādhi (stări de extaz). Este una dintre cele nouă aṅga-uri (ramuri) ale Bhakti Yoga-ei expuse de Rūpa Gosvāmin (maestru spiritual devoțional al tradiției Vaiṣṇava) în lucrarea sa Bhakti Rasa Amṛta Sindhu („Oceanul esenței nemuritoare a devoțiunii”).