(Sāṃkhya): Una dintre cele șase darśana-e (viziuni practice sau filosofii ale hinduismului ortodox). Accentul ei este pus pe legile Naturii, pe aspectele fenomenale ale Manifestării Universale. Termenul sāṃkhya este tradus de obicei ca „număr”, „enumerare”, „calculare” sau „raționare”, deoarece această doctrină descrie tattva-ele (diferitele straturi și grade ale manifestării), căutând originea lor comună în prakṛti (Natura, substanța universală nediferențiată). Se consideră că Sāṃkhya a constituit baza filosofică a Yoga-ei Clasice. Din cauza focalizării sale asupra tattva-elor lui prakṛti, Sāṃkhya a fost considerată în mod greșit un sistem materialist sau chiar ateu. Deși filosofia sa nu îl menționează pe Īśvara (Dumnezeul Personal), această absență — așa cum a menționat René Guénon — nu este o negare, ci se explică prin focalizarea specifică a Sāṃkhya-ei, care a studiat pentru prima dată legile intime ale existenței, procesele interioare ale lumii materiale și mecanismele care guvernează diferitele corpuri sau organisme vii. În Bhagavad Gītā (5:4–5), yoga este echivalată cu Karma Yoga, iar Sāṃkhya cu calea sannyāsa-ei (renunțării), Kṛṣṇa subliniind unitatea lor esențială.