Ordine Divină; justețe; virtute universală; lege spirituală. Dharma reprezintă legile naturale ale Universului, inerente structurii Realității, care în același timp sugerează datoria noastră firească. Atunci când urmăm dharma, ne vedem ca instrumente „sui generis” în „orchestra” Universului. Odată cu aceasta apar acceptarea, smerenia și renunțarea. Este o atitudine care spune: „Nu pot face ceea ce a făcut Einstein, dar nu îmi pare deloc rău. Sunt împlinit, iar Inima mea radiază bucurie pentru că, tocmai prin această acceptare, smerenie și iubire, mă integrez în modul cel mai armonios în Univers.”