(Vicāra): Discernământ; reflecție; investigare a naturii Sinelui. Este un act cognitiv superior care însoțește savicāra samādhi (samādhi care are drept bază un obiect subtil al atenției). În buddhism, vicāra reprezintă „atenția susținută” și este al doilea dintre Cei Cinci Factori Jhāna (elemente care aduc succesul în meditație). În Vedānta și în școlile de yoga bazate pe Vedānta, cuvântul vicāra poate însemna și reflecție existențială. Numele sanscrit al metodei de Introspecție a lui Ramana Maharshi este ātma vicāra, indicând faptul că această cale presupune discernământul dintre Real și ireal, Sine și ego. Laghu Yoga Vāsiṣṭha (2:1:69) explică vicāra prin formularea unor întrebări pătrunzătoare precum „Cine sunt eu?” și „De unde provine acest Univers?”. Acest tip de investigare reprezintă un panaceu pentru „boala cronică a caracterului lumesc”.